Concentration des bourses et des autres infrastructures de marché européennes

This article discusses concentration operations have taken place on the EU stock market over the last 20 years, with a particular focus on two recent developments: the merger of the London Stock Exchange Group and Deutsche Börse Group (stopped by the European Commission in 2016 due to antitrust concerns and the merger of the Bucharest stock exchange and the Sibiu stock exchange to form a unique Romanian stock exchange (which was completed effective 1 January 2018).
Stock exchanges have undergone a similar evolution on a global and European scale, characterized by two main elements. At first, there was a wave of demutualization of the stock markets, followed by a movement of concentration.
We have witnessed the demutualization of almost all the stock exchanges in the world and the adoption by a vaste majority of them of the form of joint-stock company. Moreover, it is the absolute form of demutualization, characterized by self-listing, that dominates. This movement was naturally accompanied the creation of powerful groups on the stock market. In order to achieve this creation of powerful groups, several concentration operations have taken place on the stock market over the last 20 years, targeting both the stock exchanges themselves and market infrastructures, including clearing houses and settlement systems managed by central securities depositories.
As a result of this process of concentration, the four largest groups in the EU stock market together account for almost 90% of the EU’s market capitalization, accommodating around 66% of listed companies in the EU. These are the Euronext group (which operates the Paris, Amsterdam, Brussels and Lisbon stock exchanges), the LSEG group (which operates the London Stock Exchange and the Milan Stock Exchange), the Deutsche Börse Group (which operates the Frankfurt Stock Exchange) and the Nasdaq OMX group, the European arm of the US giant Nasdaq (which operates stock exchanges in Stockholm, Helsinki, Copenhagen, Reykjavik, Vilnius, Riga, Tallinn and Yerevan). To these groups is added, outside the EU, the powerful Swiss group SIX, which operates the Zurich Stock Exchange. The market capitalization of the EU amounts to approximately 12 trillion euros. The two main competitors in the EU are Euronext and LSEG.

We conclude however that despite the progress that has taken place over the last 20 years, stock market fragmentation persists in Europe. The only real cross-border groups are Euronext and Nasdaq OMX. The difference with the United States is striking. In the United States, there are only two dominant American exchanges that, in addition, operate in clearly separate segments (NYSE and Nasdaq). In the EU, fragmentation persists not only with respect to stock exchanges but also with respect to clearing houses (approximately 20), central securities depositories (approximately 30) and settlement systems. Moreover, we conclude that the concentration movement has recently been pursued more through cooperation than through mergers. This path of inter exchange cooperation also allows and encourages harmonization of regulations applicable to listed companies in the EU and stock market infrastructure, while maintaining a certain level of competition.

Acest articol discută despre operațiunile de concentrare care au avut loc pe piața bursieră a UE în ultimii 20 de ani, cu accent deosebit pe două evoluții recente: fuziunea London Stock Exchange Group și a Deutsche Börse Group (oprită de Comisia Europeană în 2016 din motive de drept al concurenței) și fuziunea Bursei de Valori București și bursei din Sibiu (SIBEX) pentru a forma o bursă unică românească (finalizată la 1 ianuarie 2018).
Bursele de valori au suferit o evoluție similară la scară globală și la nivel european, caracterizată prin două elemente principale. La început, a existat un val de demutualizare a piețelor bursiere, urmat de o mișcare de concentrare. Am asistat la demutualizarea cvasi-tuturor burselor de valori din lume și la adoptarea de către o mare majoritate a acestora a formei de societate pe acțiuni. În plus, forma absolută a demutualizării, caracterizată prin auto-listare, care domină. Această mișcare a fost, în mod natural, însoțită de crearea de grupuri puternice pe piața bursieră.
Pentru a realiza această creare de grupuri puternice, mai multe operațiuni de concentrare au avut loc pe piața bursieră în ultimii 20 de ani, vizând atât bursele de valori cât și infrastructurile de piață, inclusiv camerele de compensare și sistemele de decontare gestionate de depozitari centrali de valori mobiliare.
Ca urmare a acestui proces de concentrare, cele patru mari grupuri de pe piața bursieră a UE reprezintă împreună aproape 90% din capitalizarea de piață a UE și pe bursele acestor grupuri sunt listate aproximativ 66% dintre societățile cotate la bursă din UE. Acestea sunt grupul Euronext (care operează bursele de la Paris, Amsterdam, Bruxelles și Lisabona), grupul LSEG (care operează bursa din Londra și bursa din Milano), grupul Deutsche Börse (care operează bursa din Frankfurt) și grupul Nasdaq OMX, brațul european al gigantului american Nasdaq (care operează Concentration des bourses et des autres infrastructures de marché européennes, bursele Stockholm, Helsinki, Copenhaga, Reykjavik, Vilnius, Riga, Tallinn și Yerevan).
La aceste grupuri se adaugă, în afara UE, puternicul grup elvețian SIX, care operează bursa din Zurich. Capitalul de piață al UE este de aproximativ 12 trilioane de euro.
Cei doi concurenți principali din UE sunt Euronext și LSEG.
Concluzionăm totuși că, în ciuda progreselor înregistrate în ultimii 20 de ani, fragmentarea pieței bursiere persistă în Europa. Singurele grupuri transfrontaliere reale sunt Euronext și Nasdaq OMX. Diferența față de Statele Unite este izbitoare.
În Statele Unite, există doar două burse americane dominante care, în plus, operează în segmente distincte de piață (NYSE și Nasdaq). În UE, fragmentarea persistă nu numai în ceea ce privește bursele de valori, ci și în ceea ce privește camerele de compensare (aproximativ 20), depozitarii centrali de valori mobiliare (aproximativ 30) și sistemele de decontare. În plus, concluzionăm că mișcarea de concentrare s-a manifestat recent în special prin acorduri de cooperare decât prin fuziuni și achiziții. Mecanismele de cooperare permit și încurajează de asemenea armonizarea reglementărilor aplicabile societăților cotate la bursă în UE și infrastructurilor de piață, menținând însă un nivel de concurență mai ridicat.