Hacker-ii societari și combaterea lor prin prezumţii judiciare. Un micro-studiu despre frauda societară prin antedatare de documente

The article discusses how civil courts deal with the fraud by backdating documents by a former representative of the company together with a third party. The specificity of this kind of fraud is that it puts at work some legal presumptions (the presumption that the date on the document is the correct one, the presumption that the agreement has a lawful cause) to create advantages for the fraudsters. When situations of this kind are not timely solved in criminal proceedings, civil courts are confronted with such situation and are limited to the evidence instruments provided by the civil procedure rules. I argue that, despite limitations in evidentiary instruments, the legal presumptions may be reversed also in front of civil courts, provided that the latter are open to apply judiciary presumptions against the legal presumptions.

Articolul discută tratamentul în instanţele civile a fraudei prin antedatare de documente realizate de un fost reprezentant al societăţii în conivenţă cu un terţ.
Specificul acestui tip de fraudă este că autorii săi se folosesc de efectele prezumţiilor legale (prezumţia corectitudinii datei menţionate pe înscris, prezumţia de liceitate a cauzei) pentru a beneficia de avantajele obţinute prin propria activitate frauduloasă.
Atunci când situaţiile de acest fel nu se rezolvă în timp util în proceduri penale, instanţele civile se văd nevoite să se confrunte cu astfel de situaţii, putând utiliza doar instrumentarul prevăzut de normele de procedură civilă. Argumentez că, în pofida mijloacelor limitate, se pot răsturna prezumţiile legale sus-amintite și în instanţele civile, cu condiţia ca acestea să fie dispuse să aplice prezumţii judiciare care pot răsturna prezumţiile legale.