Reflecții pe marginea unei decizii preliminare – hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene pronunțată în cauza C‑182/20

Even though by the decision handed down on June 3, 2021 in case no. C‑182/20, the Court of Justice of the European Union solved the issue of adjusting the value‑added tax in the case of debtors in bankruptcy, in practice there may be difficulties in delimiting the scope of applicability of the decision issued by the European court, both regarding the issue of right of deducting VAT related to taxable operations prior to entering the bankruptcy procedure, as well as with reference to the bankruptcy procedure itself, to which these debtors are subject.
Thus, in what that follows we will review those ruled by the European court, and then analyze the aspects that can generate interpretation difficulties, in order to be able to delimit as precisely as possible the scope of the decision.

Chiar dacă prin decizia pronunțată la data de 3 iunie 2021 în cauza nr. C‑182/20[1], Curtea de Justiție a Uniunii Europene a tranșat problema ajustării taxei pe valoarea adăugată în cazul debitorilor aflați în faliment, în practică pot exista dificultăți în a delimita sfera de aplicabilitate a hotărârii pronunțate de instanța europeană, atât în privința chestiunii de drept a deducerii de TVA aferentă unor operațiuni taxabile anterioare intrării în procedura falimentului, cât și cu referire la procedura de faliment în sine, căreia îi sunt supuși acești debitori.
Astfel, ne propunem ca în cele ce urmează să trecem în revistă cele statuate de instanța europeană, ca apoi să analizăm aspectele care pot genera dificultăți de interpretare, spre a putea delimita cât mai exact sfera de aplicabilitate a hotărârii.