Recuperatorii, banii şi românii. O evaluare a încercărilor României de a legifera colectarea abuzivă de creanţe

The present article addresses the subject of collection of claims and abusive practices used by the entities having this object of activity, a subject that still does not generate sufficient interest in the academic literature in Romania. On the one hand, the article chronologically enumerates all draft law on debt collection and makes a juxtaposition of their declared goals with the solutions proposed by them in order to assess their degree or potential success. On the other hand, the article proposes an analysis matrix consisting of a series of sine qua non constituents of effective regulation of debt collection activity. This is then used in the comparative analysis of two of the Romanian regulatory proposals: the failed 2010 project (the first such bill) and the Emergency Ordinance no. 52/2016 (O.U.G. No. 52/2016) (this being the current regulation).

Articolul de faţă abordează subiectul colectării de creanţe şi al practicilor abuzive utilizate de către entităţile având acest obiect de activitate, subiect ce încă nu generează încă suficient interes la nivelul literaturii academice din România. Pe de o parte, articolul enumeră cronologic toate proiectele de lege vizând colectarea de creanţe şi realizează o juxtapunere a scopurilor declarate ale acestora cu soluţiile propuse de acestea, pentru a putea evalua gradul sau potenţialul lor succes. Pe de altă parte, articolul propune o matrice de analiză, constând într-o serie de elemente constitutive sine qua non ale unei reglementări eficiente a activităţii de colectare creanţe. Aceasta este apoi utilizată în analiza comparativă a două dintre propunerile de reglementare din România: proiectul eşuat din anul 2010 (primul proiect de lege de acest gen) şi Ordonanţa de Urgenţă nr. 52/2016 (O.U.G. nr. 52/2016) (aceasta fiind reglementarea în vigoare la acest moment).