(R)e-concepţii privind statutul celebrităţii și al drepturilor personalităţii

The present paper aims, in the context of the new business model of „monetization” of online attention, to open the discussion regarding the current status of rights traditionally associated with personality and private life, such as the right to name, image, voice or likeness. We have an advantageous starting point and, at the same time, a first legal argument in the conceptual model of the American right of publicity, representing the right of each person to prevent others from using his identity for commercial purposes without giving them permission. In the opinion of the US Supreme Court of Justice, the right of publicity would fall under the category of intellectual property rights, and even if opinions remain divided on this matter for the time being, it is clear that celebrity is exploited today as if the rights to it were intellectual property. This is also valid in Europe as shown by the jurisprudence which recognizes plaintiffs alongside the classic non-patrimonial rights arising from celebrity and patrimonial rights. Intellectual property rights, such as copyright, could for these reasons at least become the source of inspiration for a future (r) e-conception of rights arising from celebrity.
However, it is premature now to pronounce „verdicts” regarding the celebrity’s legal regime. Instead, it is necessary that the jurisprudence apply its word, depending on several parameters (of the concrete cases that will be submitted to it for examination). And, among these parameters, there should also be society’s interest in the recognition of rights closely related to the advertising that media companies offer us today, in a completely disinterested way, to all of us.

Lucrarea de faţă își propune, în contextul noului model de afaceri al „monetizării” atenţiei online, să deschidă discuţia privitoare la statutul actual al drepturilor asociate în mod tradiţional personalităţii și vieţii private, precum sunt dreptul asupra numelui, imaginii, vocii sau asemănării. Avem un punct de plecare avantajos și, totodată, un prim argument juridic în modelul conceptual al right of publicity american, reprezentând dreptul fiecărei persoane de a-i împiedica pe ceilalţi să îi folosească identitatea, în scop comercial, fără a le fi dat permisiunea. În opinia Curţii Supreme de Justiţie a SUA, right of publicity s-ar încadra în categoria drepturilor de proprietate intelectuală și, chiar dacă părerile rămân deocamdată împărţite în această privinţă, este clar că celebritatea este exploatată astăzi ca și cum drepturile asupra sa ar fi de proprietate intelectuală. Acest lucru este valabil și în Europa așa cum arată jurisprudenţa ce recunoaște reclamanţilor alături de drepturile nepatrimoniale clasice decurgând din celebritate și drepturi patrimoniale.
Drepturile de proprietate intelectuală, precum cel de autor, ar putea din aceste motive cel puţin să devină sursa de inspiraţie a unei viitoare (r)e-concepţii a drepturilor decurgând din celebritate.
Este însă prematură acum pronunţarea de „verdicte” în privinţa regimului juridic al celebrităţii. E necesar, în schimb, ca jurisprudenţa să își spună aplicat cuvântul, în funcţie de mai mulţi parametri (ai cauzelor concrete ce îi vor fi supuse spre examinare). Iar, printre acești parametri ar trebui să se regăsească și interesul societăţii pentru recunoașterea unor drepturi strâns legate de publicitatea pe care companiile media ne-o oferă astăzi, în mod deloc dezinteresat, tuturor.