Legislaţia privind consolidarea clădirilor interbelice – aspecte fiscale, provocări și propuneri de lege ferenda

This article presents the legal framework relating to the consolidation of inter-war buildings, including those pertaining to the immovable cultural heritage, by examining the main pieces of legislation in force as well as the draft legislation initiated locally and nationally and launched for public debate. Within this analysis, the main deficiencies identified with respect to the relevant provisions are rendered – namely the lack of a rigorous terminology as well as of a technical and legal vision, the difficulties of obtaining the proper quorum to adopt the decision to consolidate the building, and the inexistence of tax stimulus plans – by providing, at the same time, proposals to have them remedied. In this context, the development of the institution of forced co-ownership is also dealt with, in terms of disposal acts that co-owners may exert, since the adoption of the new Civil Code until the present time, including the perspective of the Constitutional Court case-law, while highlighting the mismatches in the correlation of certain legal provisions governing this area. Finally, considering the practical importance of the subject-matter under discussion, an analysis of comparative law is made and it is shown why legal transplants from the legislation of other states that have a systemic view thereon would be preferable.

Prezentul articol prezintă cadrul legislativ privind consolidarea clădirilor interbelice, inclusiv a celor care aparţin patrimoniului cultural imobil, prin examinarea principalelor acte normative în vigoare, precum și a proiectelor legislative iniţiate la nivel local și naţional și lansate în dezbatere publică. În cadrul analizei, sunt redate principalele deficienţe identificate cu privire la dispoziţiile relevante – și anume lipsa unei terminologii și unei viziuni tehnico legislative riguroase, difi cultăţile obţinerii cvorumului necesar adoptării deciziei de consolidare și inexistenţa stimulentelor fiscale – fiind furnizate, totodată, propuneri pentru remedierea lor. În acest context, este abordată și evoluţia instituţiei coproprietăţii forţate din perspectiva actelor de dispoziţie pe care le pot face coproprietarii de la adoptarea Noului Cod Civil până în prezent, inclusiv din perspectiva jurisprudenţei Curţii Constituţionale, fiind subliniate incongruenţele în corelarea anumitor texte de lege ce reglementează această materie. În cele din urmă, faţă de importanţa materiei în discuţie, se face o analiză de drept comparat și se arată de ce ar fi preferabile transplanturile legislative din legislaţia altor state care au o viziune sistemică asupra acesteia.