Infracțiunile de evaziune fiscală (I). Aspecte comune ale infracțiunilor de evaziune fiscală

This series of three articles, in three parts, analyses the issue of tax evasion, regulated by Law no. 241/2005 regarding the prevention and fighting tax evasion. This first part treats the common aspects of the crime: regulating, notion, through the definition of the terms like fiscal duty, taxes, fiscal base, defined in the Fiscal code and Fiscal procedure code. Considering that not any erosion of the fiscal base, by the tax payer, represents a tax evasion, are analyzed those transactions that can be seen both as optimization. Paying taxes does not mean that one have to pay the highest taxes, so the transactions used to erode the fiscal base by using certain instruments or vehicles appear as permitted, but the most important is to know the drawing line between the legal tax evasion and the fiscal fraud. This line consists in the substance of the transaction. One by one are analyzed various situation of tax planning like dissimulating the contract, transfer pricing, dissimulating the taxable income, choosing the fiscal residence, hybrid mismatch arrangements and intra-group deductibility. An important role in the analysis holds the OECD lines.

Acest studiu, în trei părți, este dedicat infracțiunilor de evaziune fiscală, reglementate de Legea nr. 241/2005 privind prevenirea și combaterea evaziunii fiscale. Această primă parte tratează aspecte comune ale infracțiuni, și anume reglementarea, noțiunea evaziunii, prin prisma definițiilor unor termeni precum obligație fiscală, taxe, impozite, bază impozabilă, definiți în Codul fiscal sau Codul de procedură fiscală. Având în vedere că nu orice diminuare, de către contribuabil, a bazei de impozitare constituie evaziune fiscală, se analizează acele operațiuni care sunt obligați să plătească impozite nu înseamnă că ei trebuie să plătească cel mai mare impozit posibil, astfel că operațiunile de reducere a bazei impozabile prin folosirea unor instrumente sau vehicule apar ca permise, însă este important a ști care este linia de demarcație între optimizarea fiscală și frauda fiscală, adică între evaziunea legală și evaziunea incriminată. Această linie de demarcație o constituie, așadar, substanța economică a operațiunii. Rând pe rând, sunt analizate diverse situații de optimizare fiscală, respectiv disimularea contractului, prețurile de transfer, disimularea venitului impozabil, alegerea rezidenței fiscale, exploatarea diferențelor de tratament a unui contribuabil sau a unei operațiuni ori a unei tranzacții pe baza legislației a două sau mai multe state și folosirea deductibilității dobânzilor intra-grup. Un rol important în analiza realizată îl au și ghidurile OECD.