Răspunderea administratorului faţă de societate

This article covers the liability of the directors towards the company, different than the liability towards the third parties. The issue of the legal nature of this liability should not be controversial, for it is a contractual one. Law no. 31/1990 came (quite late) for the limited companies by stock (SA) with the bonus pater familias criterion, that means that the liability is appreciated by the objective criterion of a common, ordinary, middle director. For the limited liability partnerships (SRL), the bonus pater familias criterion is not applicable but the civil law provision regarding the agency, paid or not paid. Directors’ liability is double when they delegate the managerial powers to the officers, respectively for the officers’ acts, as well as for their own. Liability is joint and several for all directors, irrespective of the legal form of the business entity. Outsting the liability is made in accordance with clear rules consisting not only in non participating in the decision, but also in dissenting it. For the business decisions directors are protected by the business judggement rule. The plaintiff company must prove the contrary because the burden of proof rest with it.

Articolul tratează răspunderea administratorilor faţă de societatea administrată, diferită de răspunderea faţă de terţi. Problema naturii juridice a acestei răspunderi nu ar trebui să mai reprezinte o controversă, fiind una contractuală. Legea nr. 31/1990 a introdus (destul de târziu) pentru societăţile pe acţiuni criteriul obiectiv al bunului administrator, adică al gestionarului obişnuit, mijlociu, mediu după care se apreciază culpa. La societăţile cu răspundere limitată criteriul bunului gestionar nu este aplicabil, fiind incidente dispoziţiile dreptului comun privind mandatul, remunerat sau neremunerat. Răspunderea administratorilor unei societăţi pe acţiuni este dublă atunci când au delegat atribuţiile de conducere către directori, respectiv pentru fapta acestora din urmă, precum şi pentru propria faptă. De asemenea este o răspundere solidară, indiferent de forma societară. Desolidarizarea administratorilor se face după reguli clare din care să rezulte nu doar neparticiparea la decizie, ci şi protestul faţă de aceasta. Pentru deciziile considerate de afaceri administratorii sunt apăraţi de răspundere. Această regulă este o prezumţie care trebuie răsturnată de societatea-reclamantă, astfel că sarcina probei incumbă acesteia şi nu administratorilor.