„Pandemia economică” sau schimbarea regulii neintervenţionismului statului în vederea continuării afacerii

Throughout history, there have been many discussions about the manner of State intervention in capitalist economies, namely pure liberalism (and non intervention of the State) or State interference, in order to harmonize particular interests with the general interest.
Romania has adopted a series of measures regarding the economic, financial, and social consequences of the spread of COVID-19, including by granting a number of incentives, most of them temporary, to protect the business environment.
Days and months of health uncertainty coincided with legislative acts and measures adopted with unprecedented rapidity – which was sometimes contested, sometimes sought for. The economic pandemic has therefore been doubled by a legislative “pandemic”: from labour law measures, to major implications in litigation, from State aid measures and schemes in favour of businesses and individuals to technical unemployment and days off, from regulations on force majeure to establishing new rules for the protection of small and medium-sized enterprises.
Whether or not rapid interventions and legislative solutions were the most appropriate, whether the degree of State intervention will persist even after the end of the health crisis, or whether other measures will be needed to restore economic realities are just a few legitimate questions on which the thoughts of the participants in the civil circuit focus.
Certain measures taken during the state of emergency or during the state of alert could survive and, in addition, other new measures inspired by the realities brought to the forefront by the pandemic could be considered by lex ferenda.

În decursul istoriei, au existat numeroase discuţii în legătură cu maniera de intervenţie a statului în economiile capitaliste, respectiv liberalismul pur (și neintervenţia statului) sau interferenţa statului, pentru armonizarea intereselor particulare cu interesul general.
Statul român a adoptat o serie de măsuri privind consecinţele economice, financiare și sociale ale răspândirii COVID-19, inclusiv prin acordarea unui număr de facilităţi, în mare parte temporare, pentru a proteja mediul de afaceri.
Zilelor și lunilor de incertitudine sanitară li s-au suprapus acte normative și măsuri adoptate cu o rapiditate nemaiîntâlnită – rapiditate uneori contestată, alteori implorată. Pandemia economică a fost dublată, așadar, de o „pandemie” legislativă: de la măsuri de dreptul muncii, la implicaţii majore în desfășurarea litigiilor, de la măsuri și scheme de ajutor pentru întreprinderi și persoane fizice la șomaj tehnic și zile libere, de la reglementări privind forţa majoră la instituirea unor noi reguli de protecţie a întreprinderilor mici și mijlocii.
Dacă intervenţiile rapide și soluţiile legislative au fost sau nu cele mai potrivite, dacă gradul de intervenţie din partea statului va subzista și după încetarea crizei de sănătate sau dacă vor fi necesare și alte măsuri pentru reașezarea realităţilor economice sunt doar câteva întrebări legitime care marchează gândurile participanţilor la circuitul civil.
Anumite măsuri adoptate pe perioada stării de urgenţă sau pe perioada stării de alertă ar putea supravieţui și, în plus, alte noi măsuri inspirate de realităţile aduse în prim plan de pandemie ar putea fi avute în vedere de lege ferenda.