Câteva considerente privind utilizarea AI în arbitraj în lumina bunelor practici

The role of artificial intelligence (AI) in arbitration is rapidly evolving, with numerous applications already changing the way arbitrations are conducted.

From document management to case analysis and even assistance in the decision making process, AI is being called upon to facilitate more efficient and transparent arbitral procedures. Although these AI tools promise efficiency, they also introduce challenges regarding the transparency of the drafting process, as there are ethical concerns about the extent to which AI should influence arbitral decision-making.

As AI continues to evolve, its role in arbitration is bound to grow, placing increasing pressure on arbitral institutions and practitioners to continuously adopt the latest technologies. However, to ensure that integration into arbitration remains ethical, transparent, and effective, several sets of best practice guidelines must be taken into consideration guidelines that, over the past two years, have attempted to pioneer the regulation of AI use in arbitration. From 2023 to March 2025, many arbitral institutions and organizations have sought to regulate the use of artificial intelligence in arbitration, all emphasizing fairness, transparency, competence, and procedural integrity. These include: the American Arbitration Association International Centre for Dispute Resolution (AAA-ICDR) Principles, the Silicon Valley Arbitration & Mediation Center (SVAMC) Guidelines, the Chartered Institute of Arbitrators (CIArb) Guideline, and the Vienna International Arbitral Centre (VIAC) Note. Best practices can serve a signaling function, and their intention is commendable, but they should not be confused with merely experimental guidelines still largely theoretical, without the virtues derived from real practical application in managing such situations since there are only a few isolated cases so far, which diminishes and fragments their actual value.

Rolul inteligenţei artificiale (IA) în arbitraj evoluează rapid, cu numeroase aplicaţii care modifică deja modul în care se desfășoară arbitrajele. De la gestionarea documentelor la analiza de caz și chiar asistarea în procesul de luare a deciziilor, IA este chemată să faciliteze proceduri arbitrale mai eficiente și mai transparente. Deși aceste instrumente IA promit eficienţă, ele introduc și provocări în ceea ce privește transparenţa procesului de redactare, deoarece există preocupări etice cu privire la măsura în care IA ar trebui să influenţeze luarea deciziilor arbitrale. Pe măsură ce IA continuă să evolueze, este mai mult decât sigur că rolul său în arbitraj va crește, ceea ce pune presiune crescută pe instituţiile arbitrale și practicieni în cerinţa de adoptare mereu a celor mai noi tehnologii. Cu toate acestea, pentru a se asigura că integrarea în arbitraj rămâne efectiv etică, transparentă și eficientă, trebuie luate în considerare câteva ghiduri de bune practici, care au încercat în ultimii doi ani o normare de pionierat în domeniul folosirii IA în arbitraj. Din 2023 până în martie 2025, multe instituţii și organizaţii arbitrale au încercat să reglementeze utilizarea inteligenţei artificiale în arbitraj, toate subliniind echitatea, transparenţa, competenţa și integritatea procedurală. Acestea sunt: American Arbitration Association – International Centre for Dispute Resolution (AAA-ICDR) Principles, the Silicon Valley Arbitration & Mediation Center (SVAMC) Guidelines, the Chartered Institute of Arbitrators (CIArb) Guideline, și the Vienna International Arbitral Centre (VIAC) Note.

Bunele practici pot servi unei funcţii de semnalizare, iar intenţia lor este lăudabilă, dar acestea nu trebuie să fie confundate cu orientările doar experimentale, deocamdată mai mult teorie, fără virtuţi guvernate de aplicarea reală în practică a modului de gestionare a unor astfel de situaţii pentru că încă nu sunt decât câteva cazuri răzleţe, astfel că valoarea lor este diminuată și neunitară.