Asociatul aparent și geometria societară

The paper examines the figure of the apparent shareholder within what we call the „geometry” of shareholding: the three-dimensional structure of participation in a company, subjective (who the shareholder is), objective (what part of the capital he holds) and functional (how the associative rights are exercised). The apparent shareholder is the point which appears on the figure without belonging to it, while the hidden shareholder is the point which belongs to the figure without appearing on it. Starting from art. 1921 of the Romanian Civil Code, the general seat of the matter, built on the theory of appearance, the study proposes a taxonomy of four neighbouring figures (apparent shareholder, hidden shareholder, prêtenom, fiduciary shareholder), analyses their articulation with Companies Law no. 31/1990 in three scenarios, and follows the practical consequences in the fields of dividend distribution, shareholder loans, the 2025 reform restricting the repayment of shareholder loans where net assets fall below half of the share capital, and the beneficial-ownership regime under Law no. 129/2019. A comparative survey of five jurisdictions (France, Italy, Germany, the United Kingdom, the United States) reveals converging solutions built on two different techniques. The study concludes with de lege ferenda proposals, including a specific liability of the hidden shareholder for defrauding creditors, following the Italian model.

Studiul analizează figura asociatului aparent în cadrul a ceea ce numim „geometria” participaţiunii societare: structura tridimensională a participării într-o societate, subiectivă (cine este asociatul), obiectivă (ce parte din capital deţine) și funcţională (cum sunt exercitate drepturile asociative). Asociatul aparent este punctul care apare pe figură fără a-i aparţine propriu-zis, iar asociatul ocult este punctul care aparţine figurii fără a apărea pe ea. Pornind de la art. 1921 C. civ., sediul general al materiei, construit pe teoria aparenţei, studiul propune o taxonomie a patru figuri vecine (asociatul aparent, asociatul ocult, prête-nom-ul, asociatul fiduciar), analizează articulaţia lor cu Legea nr. 31/1990 în trei scenarii și urmărește consecinţele practice în materia distribuţiei dividendelor, a creditărilor asociatului, a reformei din 2025 privind restricţiile la restituirea creditărilor când activul net scade sub jumătate din capitalul social și a regimului beneficiarului real instituit prin Legea nr. 129/2019. Examenul comparat a cinci jurisdicţii (Franţa, Italia, Germania, Regatul Unit, Statele Unite) relevă soluţii convergente construite pe două tehnici diferite. Studiul se încheie cu propuneri de lege ferenda, între care instituirea unei răspunderi specifice a asociatului ocult pentru fraudarea creditorilor, după modelul italian.