Nulitatea hotărârii adunării generale (I)

This article aproaches the issue of the nullity of the decision of the general meeting of shareholders of a company, aiming to realize a detailed view over a topic that raise, despite the fact that it should not, erroneous interpretations that endanger the very stability of the juridical relations. The main problems are: the shareholders legal capacity in case of assigning the shares after the ex rights date, the legal capacity of the shareholders with called payments, the legal capacity of the shareholders who voted „in favour” to introduce the action in absolute nullity, the legal interest of the shareholders surrenderred to the social, colective, interest („social action”), the legal individual interest in the action of absolute nullity, (the lack of) legal capacity of other persons than the shareholders, like those in charge with carring them out but not to challange them, the type of the nullity – absolute and relative -, with a strong critics for embracing much to easy the absolute nullity by the courts of law, and the effects of the annulment, including to the subsequent acts, with a clarification of this term.

Prezentul articol tratează chestiunea nulității hotărârii adunării generale, propunându-și să realizeze o privire detaliată asupra unui subiect care, deși ar trebui să fie în afara oricărui echivoc, suferă de interpretări eronate care pun în pericol însăși stabilitatea raporturilor juridice. Principalele chestiuni care ridică astfel de probleme sunt cea privind calitatea procesuală activă a acționarilor în cazul cesiunii acțiunilor după data de referință, calitatea procesuală activă a acționarilor ale căror vărsăminte datorate sunt scadente, calitatea procesuală activă a asociatului care a votat „pentru” de a introduce acțiunea în constatarea nulității (absolute), interesul procesual al asociaților subsumat interesului social, colectiv („acțiunea socială”) la acțiunea în anulare, interesul procesual individual la acțiunea în constatarea nulității, (ne)calitatea procesuală a altor persoane decât asociații, în speță a celor chemați să execute nu să conteste hotărârea, tipul nulității – absolută sau relativă – cu o critică acerbă cu privire la însușirea mult prea ușoară a nulității absolute de către instanțele judecătorești și efectele nulității, inclusiv asupra actelor subsecvente, cu o clarificare a noțiunii de act subsecvent.