Adunările Generale ale Asociaților (AGA) – quo vadis?

This article contains, broadly speaking, the author’s support in several scientific conferences and lectures held during continuous training courses having as a center of interest the General Meetings of the Associates/Shareholders and the Creditors’ Meetings in the insolvency proceedings. In Part 1 of this article we will address a theme sustained at the Conference „Business Law. Current Challenges”, organized under the aegis of the Romanian Journal of Business Law, Wolters Kluwer Romania, from November 22, 2019 in Bucharest, supplemented by a series of statements made at the International Conference: Craiova Biennial, November 1-2, 2019, co-organized by the Faculty of Law of the University of Craiova and the Faculty of Law of the Western University of Timisoara, by presenting „About the General Meetings „diachronic” and „progressive””. During this last conference we focused on the provisions of art. 1911 Civil Code and on its compatibility with the special provisions of Law no. 31/1990 on companies. Also, at the end of the first part, the article will also address a problem as important as possible, analyzed and debated in several continuous training courses within the Romanian Notarial Institute, a problem that can be synthesized under the title „Authentic GMS Decision: between positive law and legal „blasphemy””.
In the second part of this article, we will address the issue of totalitarian or ad hoc General Meetings, in various cases of corporate law, as well as the extension of the provisions of company law in other areas, such as the meetings from the insolvency proceedings, ideas, presented at the biennial International Conference of the Western University of Timișoara, Faculty of Law, 10th edition, from October 17-18, 2014 in the presentation „Some considerations regarding the totalitarian or ad-hoc General Meetings in the insolvency procedure”. As we have reached the insolvency proceedings, we will not be able to touch again the problem of art. 55 of Law no. 85/2014 regarding the insolvency prevention and insolvency procedures, which remained unchanged after the legislative interventions in the insolvency law at the end of 2018, issue developed at the Transylvania Law Conference, 2nd edition, „Business risks and entrepreneurial responsibility” in March 6-7, 2020, Brașov, during the presentation with the theme: „Special Administrator, a Beautiful Fate of Insolvency Procedures”. In addition to the legal issues related to the General Assembly of Shareholders/Shareholders raised in their own speeches, we will touch on tangentially and at least two issues raised by other lecturers – the challenge of the GMS decisions and the arbitration and the already famous „HP no. 7/2020”.
As you can see, the title of this article is a question mark. The content will be the same, as a rule. In this phase we will try more to ask the right questions than to provide the correct answers. Subsequently, to the extent that time and skill will allow, we will try to configure the appropriate answers, so that we can also answer the question in the title – quo vadis?

Acest articol conține, în linii mari, susținerile autorului din cadrul mai multor conferințe științifice și prelegeri susținute în cadrul unor cursuri de formare continuă având ca centru de interes Adunările Generale ale Asociaților/Acționarilor și Adunările creditorilor în procedurile de insolvență. În partea 1 a acestui articol vom aborda o temă susținută în cadrul Conferinței „Dreptul Afacerilor. Provocări actuale”, organizată sub egida Revistei Române de Drept al Afacerilor, Wolters Kluwer România, din 22 noiembrie 2019 la București, completată de o serie de susțineri făcute în cadrul Conferinței Internaționale: Bienala Craiova, 1-2 noiembrie 2019, coorganizată de Facultatea de Drept a Universității din Craiova și Facultatea de Drept a Universității de Vest din Timișoara, prin prezentarea „Despre Adunările Generale „diacronice” și „progresive””. În cadrul acestei din urmă conferințe ne‑am concentrat pe dispozițiile art. 1911 C. civ. și asupra compatibilității acestuia cu prevederile speciale ale Legii nr. 31/1990 privind societățile. De asemenea, în finalul primei părți, articolul va mai viza o problemă cât se poate de importantă, analizată și dezbătută în cadrul mai multor cursuri de formare continuă în cadrul Institutului Notarial Român, problemă care poate fi sintetizată sub titlul „Hotărârea AGA autentică: între drept pozitiv și „blasfemie” juridică”.
În cea de-a doua parte a acestui articol, vom aborda problema Adunărilor Generale totalitare sau ad-hoc, în diverse ipostaze ale dreptului societar, precum și extinderea dispozițiilor de drept societar în alte zone, cum ar fi adunările din procedurile concursuale, idei prezentate la Conferința internațională bienală a Universității de Vest din Timișoara, Facultatea de Drept, ediția a X-a, din 17-18 octombrie 2014 în prezentarea „Câteva considerații cu privire la Adunările Generale totalitare sau ad-hoc în procedura insolvenței”. Întrucât am ajuns la procedurile concursuale, nu vom putea să nu atingem din nou problema art. 55 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, rămas nemodificat și după intervențiile legislative în legea insolvenței din sfârșitul anului 2018, problemă dezvoltată în cadrul Conferinței de Drept Transilvania, ediția a 2-a, „Riscurile afacerii și responsabilitatea întreprinzătorului” din 6-7 martie 2020, Brașov, în cadrul prezentării cu tema: „Administratorul special, un Făt Frumos al procedurilor de insolvență”. Pe lângă problemele juridice legate de Adunarea Generală a Asociaților/Acționarilor ridicate în propriile intervenții vom atinge tangențial și cel puțin două probleme ridicate de alți conferențiari – atacarea hotărârilor AGA și arbitrajul și deja celebrul „HP nr. 7/2020”.
După cum se poate remarca, titlul acestui articol este o interogație. La fel va fi, ca regulă, și conținutul. În această fază vom încerca mai mult să punem întrebările potrivite decât să oferim răspunsurile corecte. Ulterior, în măsura în care timpul și priceperea ne va permite, vom încerca să configurăm și răspunsurile adecvate, astfel încât să putem răspunde și la întrebarea din titlu – quo vadis?