Piaţa RASDAQ: între un statut incert şi o desfiinţare problematică

In the field of Romanian stock markets nowadays, the RASDAQ market presents itself as problematic in two regards: on an economic level, due to reduced trading activity, and on a legal level, due to uncertainty regarding its legal nature, low standards of shareholder protection, and the National Securites Comission’s plans of closing it down.
This paper adresses the legal side of the issue. It takes a brief look at the European regulations (mainly the Markets in Financial Instruments Directive) which divide stock markets into the two categories: „regulated markets” and „multilateral trading facilities”, and then pleads for the inclusion of RASDAQ in the latter, taking into account arguments expressed by known authors, as well as a recent judgement of the European Court of Law.
RASDAQ’s level of shareholder protection is thereafter analyzed. A comparison is made with Bucharest Stock Exchange’s Alternative Trading System, focusing on the main components of shreholder protection: transparency and disclosure requirements, mandatory takeover bids, and withdrawal of securities from the market. The actions intended to be taken by the National Securities Comission are also discussed, and significant flaws of these measures are revealed, flaws that can lead to important losses caused to investors.

În prezent, în domeniul piețelor de capital din România, piața RASDAQ apare ca problematică din două perspective: la nivel economic, ca urmare a activității de tranzacționare reduse, și la nivel juridic, ca urmare a incertitudinii cu privire la natura sa juridică, a standardelor scăzute de protecție a acționarilor, precum și a planurilor Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare de a o închide.
Articolul se adresează laturii juridice a problemei. Acesta trece în revistă reglementările europene (în special Directiva privind piețele de instrumente financiare), care împart piețele de capital în două categorii: „piețe reglementate” și „facilități multilaterale de tranzacționare”, și apoi pledează pentru includerea RASDAQ în cea de a doua categorie, luând în considerare argumentele exprimate de autori cunoscuți, precum și o hotărâre recentă a Curții Europene de Justiție.
Nivelul de protecție RASDAQ a acționarilor este analizat ulterior. Se face o comparație cu sistemul alternativ de tranzacționare al Bursei de Valori București, concentrându-ne asupra principalelor componente ale protecției acționarilor: condiții de transparență și informare, oferte publice de preluare obligatorii, precum și retragerea valorilor mobiliare de pe piață. Acțiunile care urmează să fie întreprinse de către Comisia Națională a Valorilor Mobiliare sunt, de asemenea, discutate, iar neajunsurile semnificative ale acestor măsuri sunt prezentate, neajunsuri care pot duce la pierderi importante pentru investitori.