Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. Analiză comparativă a principalelor instituții menționate în lege, drept comparat, respectiv a incidenței unui potențial control de constituționalitate

Numărul 5 Anul 2016
Revista Numărul 5 Anul 2016

ABSTRACT

In the hereby article we sought to provide a prima facie comparative analysis over the institutions involved in the concept of datio in solutum as envisaged by the Law no. 77/2016, its possible judicial and economical effects and the possibility of undergoing a constitutional review.
We started with short analysis over the main institutions relevant for the above mention law as they are provided by the Civil Code, such as, datio in solutum, release from debt and alternative obligations. Continued with a short examination over the main provisions of Law no. 77/2016 and a four point analysis on the possible aspects under constitutional review. Ended with the possible effects of the said law and a brief enumeration of the judicial and economical effects of a similar law in another European member state. Concluding that the above mentioned law uses the institutions provided by the Civil Code, but without one of their essential components, mutual agreement of the parties. Lastly, we found that one may express serious reserves in respect of the constitutional status of several provisions of the above mentioned law.

Keywords:

datio in solutum, judicial and economical effects, constitutional review, release from debt and alternative obligations

REZUMAT

Pentru înțelegerea demersului juridic de a analiza efectele și consecințele Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite (numită în continuare legea DIP sau legea dării în plată) trebuie pornit de la instituțiile clasice posibil incidente și observarea contextului în care acestea funcționează în legea privind darea în plată și eliberarea de datoria ce excede valorii bunurilor care au garantat creditul, în special prin schimbarea funcției juridice a garanției de protecție împotriva riscului de neplată în aceea de plată a creditului.
Acest demers este absolut necesar pentru că noi considerăm că folosirea instituțiilor dării în plată, iertării de datorie și obligației alternative în cadrul legii este improprie sensului și spiritului instituțiilor așa cum acestea sunt reglementate de Codul civil. Vom pleca așadar de la prezentarea reglementărilor în vigoare și vom continua cu observarea diferențelor specifice legii speciale precum și cu posibilele efecte ale actului normativ din perspectiva unui control de constituționalitate.

Legislaţie relevantă: Constituția României, art. 15, art. 16, art. 44, art. 53; C. civ., art. 1271, art. 1461, art. 1492, art. 1629-1633, art. 1695 și urm.; Legea nr. 77/2016, art. 2, art. 3, art. 4, art. 11; Legea nr. 297/2004, art. 205; Legea nr. 151/2015, art. 71 și urm., Directiva nr. 2014/17/UE
Cuvinte cheie:
Citește articolul complet în platforma de documentare juridică Sintact.ro! Solicită un cont demo gratuit completând formularul de mai jos: