Legea insolvenței persoanei fizice incompatibilă cu dreptul Uniunii Europene și contrară jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene. O lege care încalcă dreptul

The fierceness in supporting the adoption of a law whose application will result in the destruction of Romanian citizens open a chapter related to the reasons that support such an initiative given that, in addition to delicate social issues, one can observe interests that cannot be attached to the protection of fundamental rights and cannot be explained via EU legislation and the jurisprudence of the European Court of Justice.
The serious consequences caused by a “law that violates justice” require skepticism regarding its inclusion in the Romanian legal system since its adoption would mean ignoring delicate social issues or accepting the hypocrisy according to which in Romania there are no poor people, deprived of material means or who would live in poverty.
From a juridical point of view, such a law is constitutional worthless and based on the same concept of amalgamation of different legal institutions, on which the adoption of “New Civil Code” and the repeal of the Commercial Code relied on.
Finally, such a law is neither necessary nor appropriate, since individual insolvency was conceived by taking (copying) and translating the text of the law of another country, without knowing the law system of that State, so that the terms and legal language have a different legal and jurisprudential meaning than the one the authors of that law referred to.
Specifically, the personal/individual insolvency law reflects the use of an incorrect legal language, due to misunderstanding of legal meanings of legislation terms of other countries (France, Canada, Belgium, etc.) from where they were taken. These terms were given an incorrect meaning when translated into Romanian language.
To this inaccuracy was added ignoring our country’s legal heritage and positive law, interfering civil law with commercial law provisions, existence of regulation in matters of collective enforcement procedure of trader – insolvent natural person – and, distinctly, existence of an enforcement procedure for individuals in state of civil insolvency.
This law does not relate to social reality or to legal order, being incompatible with EU law on the protection of the citizen consumer from an insolvency collective proceedings and contrary to the jurisprudence of the European Court of Justice and of the European Court of Human Rights on protection of property rights and a fair trial.
These considerations lead to a short analysis of sensitive issues meant to draw attention to the political, social and juridical reasons for which a personal insolvency law is a risk for Romanian citizens, over indebted consumers in quasi unanimous cases for objective reasons.

Încrâncenarea cu care se susține adoptarea unei legi a cărei aplicare va conduce la distrugerea cetățeanului român deschide un capitol legat de motivele pe care se sprijină o astfel de inițiativă în condițiile în care, pe lângă chestiuni sociale delicate, se întrezăresc interese care nu se pot ratașa protecției drepturilor fundamentale și nici nu pot fi explicate prin prisma legislației Uniunii Europene și a jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Consecințele grave pe care le poate provoca o „lege care încalcă dreptul” impun reticențe privind includerea sa în sistemul juridic al statului român întrucât adoptarea ar echivala cu ignorarea chestiunilor sociale delicate sau cu acceptarea ipocriziei conform căreia în România nu ar fi oameni săraci, lipsiți de mijloace materiale sau care ar trăi la limita sărăciei.
Sub aspect juridic, o astfel de lege este lipsită de valoare constituțională și fondată pe aceeași concepție de amalgamare a unor instituții juridice diferite pe care s-a bazat adoptarea „Noului Cod civil” și abrogarea Codului comercial.
În fine, o astfel de lege nu este necesară și nici oportună, întrucât insolvența persoanei fizice a fost concepută prin preluarea (copierea) și traducerea textului legii dintr-o altă țară, fără a se cunoaște întregul sistem de drept al acelui stat, astfel că termenii și limbajul juridic au o altă semnificație legală și jurisprudențială consolidată decât cea la care s-au oprit autorii legii.
Concret, legea privind insolvența personală reflectă utilizarea unui limbaj juridic eronat, determinată de neînțelegerea accepțiunii juridice a unor termeni din legislația altor state (Franța, Canada, Belgia etc.) de unde s-au preluat. Acestor termeni li s-au dat un înțeles greșit prin traducerea lor în limba română. La această Legea insolvenței persoanei fizice incompatibilă cu dreptul Uniunii Europene … imprecizie s-a adăugat ignorarea patrimoniului cultural juridic al țării noastre și a dreptului pozitiv, a interferenței normelor de drept civil cu cele de drept comercial, a existenței reglementării în materia procedurii executării silite concursuale a comerciantului – persoană fizică aflată în stare de insolvență comercială și, separat, a procedurii de executare silită a persoanei fizice aflate în stare de insolvabilitate civilă.
Această lege nu se raportează nici la realitatea socială și nici la ordinea juridică, fiind incompatibilă cu legislația Uniunii în materia protecției cetățeanului consumator față de o procedură de insolvență și contrară jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene, dar și a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului privind protecția dreptului de proprietate și a unui proces echitabil.
Aceste considerații determină o scurtă analiză a chestiunilor delicate menite să atragă atenția asupra motivelor de ordin politic, social și juridic pentru care o lege a insolvenței personale reprezintă un risc pentru cetățenii români, consumatori supraîndatorați în cvasiunanimitate din cauze obiective.