Finanţarea participativă, multifinanţarea sau crowdfunding. Arhitectura juridică

In the midst of the technological revolution, the financing of various projects could not be eluded by the phenomenon of digitalization. The general ease of accessing the Internet and social networks has reshaped an old method of funding, based on funds obtained from the general public. Nowadays, crowdfunding developed through online platforms is experiencing an exponential growth, whether the beneficiaries are natural persons, cultural-artistic programs, entrepreneurial businesses or other types of projects of interest. Any individual coming from any corner of the world can become a donor, lender or investor in a short matter of time, conditioned by having access to the Internet and a minimum cash availability.
The simplicity of the process appears to be the main argument for this rapid
evolution, but the simplicity is also the cause of the main legal problems involved in this matter. Crowdfunding investments are defined by a high level of risk and in combination with the easy access to such opportunities that inexperienced investors have can lead to undesired effects. This study addresses the architecture and legal relationships of crowdfunding, and analyses the various multi-financing methods that are being used today on a recurring basis. We will insist on the crowdinvesting type of crowdfunding, firstly because it has a unique set of characteristics which manages to fill certain gaps in entrepreneurial financing and secondly because it has the most significant impact in corporate law.

În plină revoluţie tehnologică, finanţarea diferitelor proiecte nu putea fi ocolită de fenomenul digitalizării. Accesul general facil la internet şi reţele de socializare a remodelat o veche metodă de finanţare, bazată pe fondurile procurate de la publicul larg. Astăzi, finanţarea participativă desfăşurată prin platforme online, cunoaşte o creştere exponenţială, fie că vorbim despre beneficiari persoane fizice, programe cultural-artistice, afaceri antreprenoriale sau alte proiecte de interes. Orice individ poate deveni donator, împrumutător sau investitor în câteva momente, din orice colţ al lumii, cu condiţia accesului la internet şi a unor minime disponibilităţi băneşti. Simplitatea procesului pare a fi principalul argument al evoluţiei rapide, însă şi cel care conduce la apariţia principalelor problemelor de ordin juridic.
Investiţiile de tip crowdfunding comportă un grad ridicat de risc, iar combinaţia cu accesul facil al investitorilor neexperimentaţi la astfel de oportunităţi poate conduce la efecte nedorite. Prezentul studiu abordează arhitectura şi raporturile juridice ale finanţărilor participative, analizând diferitele metode de multifinanţare utilizate astăzi în mod recurent. O atenţie deosebită am acorda-o multifinanţării de tip investiţie de capital deoarece, pe de o parte, prezintă caracteristici unice, reuşeşte să acopere anumite goluri din finanţarea antreprenorială, iar pe de altă parte are cel mai mare impact în domeniul dreptului societar.