Creditarea, în contextul economic și legislativ românesc

Romania’s economic policy has undergone a significant change of direction lately. After several years of fiscal consolidation and structural reforms, closely monitored by the IMF and the European Commission, the fiscal position of the country seem to change. Relaxation measures were implemented in 2015, as VAT cuts and wage increases. Some of these have already been implemented last year, while a new set of measures enter into force in 2016 and 2017.
Regarding public investments, there are quite high, but their effectiveness is at least questionable. Significant steps have been taken, but more needs to be done.
In addition, public investment will be less favored in 2016, since the beginning of a new budget line allocation granted by the EU in 2014-2020, but most likely will be made solid investments mainly by the private sector, the economy of the country being in a continuous growing.
Although all of this could have favored more rapid exit from the crisis, the solutions represented by investments did not occur. Modest foreign investment, poor absorption rate of European funds and public investment reduced prolonged the state of recession, Romania reaching substantial losses of GDP in years that followed the crisis.

Politica economică a României a cunoscut o schimbare importantă de direcție în ultima perioadă. După mai mulți ani de consolidare fiscală și reforme structurale, monitorizate îndeaproape de FMI și Comisia Europeană, poziția fiscală a țării pare să se modifice. Măsuri de relaxare au fost aplicate în 2015, precum reducerile de TVA și creșterile salariale. Unele dintre acestea au fost deja implementate anul trecut, în timp ce un nou set de măsuri intră în vigoare în 2016 și 2017.
În ceea ce priveşte cheltuielile publice dedicate investițiilor, acestea sunt destul de ridicate, dar eficiența lor este cel puțin discutabilă. Au fost luate măsuri semnificative, dar mai sunt multe de făcut. În plus, investițiile publice vor fi mai puțin favorizate în 2016, fiind perioada de început de alocare a unei noi linii bugetare, acordate de UE în perioada 2014-2020, însă cel mai probabil vor fi făcute investiții solide în mediul privat în continuare, economia țării fiind în expansiune.
Deși acestea ar fi putut favoriza ieșirea mai rapidă din criză, soluțiile reprezentate de investiții au întârziat să apară. Investițiile străine modeste, rata slabă de absorbție a fondurilor europene, dar și investiţiile publice reduse au prelungit starea de recesiune,
România ajungând la pierderi consistente din PIB în anii care au urmat crizei.