Considerații critice privind aplicarea art. 207 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil

Numărul 2 Anul 2016
Revista Numărul 2 Anul 2016

ABSTRACT

The study critically analyzes the text of art. 207, para. (1) of Law no. 71/2011 for the implementation of Law no. 287/2009 on the Civil Code, according to which the new rules of conflict will immediately apply in all cases when the submission of the claim in front of the court or other competent authority was registered after the date of entry into force of the new Civil Code (1 October 2011). The legislator does not refer to the date when the legal relations with a foreign element arose, but the moment when the court (notary public or other public authority) is seized, with no distinction in this regard between legal relations that have entirely produced their effects before the entry into force of the new code and those producing effects also after this time. As far as the latter are concerned, there is also no distinction between consumed effects and the effects that will occur in the future, after 1 October 2011.
Regarding the contractual relations arisen before the entry into force of the new conflict rule and which have fully produced their effects prior to that date – such as, for example, successions opened under the old code, but to be debated by the notary public or, if the case, judged after the entry into force of the new code – we are in the presence of a retroactive application of the new conflict rule, contrary to the constitutional principle of non-retroactivity of laws [art. 15, par. (2) of the Romanian Constitution].
The conflict rule is not a “procedural” norm, it cannot keep the private relationship (Lebensverhältnis) suspended until trial or until a notary public or other authority is required to rule, refusing to turn it into a legal relationship, but on the contrary, it shall apply as soon as the act or event occurs, determining the applicable law and thus transforming the relationship into a legal relationship. Once the succession was open – to take this example – it is governed, from the moment its initiation by a certain substantive law (lex succesionis) determined according to location criteria established by the conflict norm in force at such time. All rights and obligations of heirs (legal, testamentary or, if the case, contractual) are transmitted from the moment of the death of the author of the succession, being “impregnated” with the substantive law whose jurisdiction was designated now.
In all these situations, in order not to endorse the non-retroactivity of the conflict norm, in total accordance with the constitutional principle of non retroactivity of laws, and in order to avoid producing of some ” obviously unjust consequences” through the annihilation of certain rights already won, until the “amendment” of such rule by the Constitutional Court we will recourse to the intertemporal exception clause provided under par. (2) art. 207 LPA: “In the case of private international law relationships established before entry into force of the Civil Code, the applicable law determined under paragraph (1) can be removed if its application leads to obviously unjust consequences”. We consider that the unjust nature of the consequences should be analyzed by reference to the effects already produced by the substantive law designated under the old conflict rule. This assessment will be made, therefore, in relation to what is already considered to have been acquired (“won”) according to the material law (Sachrecht) determined by the conflict rule that was contemporary to the moment when the effects of the legal relationship in question occured (materiellrechtliche Auslegung).

Keywords:

international private law, the new Civil code, conflict of laws, succession, intertemporal exception clause

REZUMAT

Studiul analizează critic textul art. 207 alin. (1) al Legii nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, potrivit căruia noile norme de conflict se vor aplica imediat, în toate cauzele în care momentul sesizării instanței sau altei autorități competente este unul posterior celui intrării în vigoare a noului Cod civil (1 octombrie 2011). Legiuitorul nu are ca element de referință data nașterii raporturilor juridice conținând elemente de extraneitate, ci data sesizării instanței (notarului public sau altei autorități publice), nefăcând nicio distincție, în această privință, între raporturile juridice care și-au produs integral efectele anterior intrării în vigoare a noului cod și cele care produc efecte și ulterior acestui moment. În cazul acestora din urmă, de asemenea, nu se distinge între efectele consumate și cele care urmează a se produce în viitor, ulterior datei de 1 octombrie 2011.
În cazul raporturilor născute anterior aplicării noii norme de conflict și care și au produs integral efectele până la această dată – cum ar fi, spre exemplu, cazul succesiunilor deschise sub imperiul vechiului cod, dar care se dezbat în fața notarului public sau, după caz, se judecă după începerea aplicării noului cod – suntem în prezența aplicării retroactive a noii norme de conflict, contrară principiului constituțional al neretroactivității legilor [art. 15 alin. (2) din Constituția României]. Norma de conflict nu este o normă „de procedură”, ea nu poate ține suspendată relația privată (Lebensverhältnis) până în momentul judecății sau până când un notar public sau o altă autoritate este chemată să se pronunțe, Considerații critice privind aplicarea art. 207 din Legea nr. 71/2011… refuzând să o transforme în raport juridic, ci, dimpotrivă, ea se aplică de îndată ce a intervenit actul sau faptul generator, determinând dreptul aplicabil și transformând astfel relația în raport juridic. Odată ce succesiunea s a deschis – ca să luăm acest exemplu – ea este guvernată, încă din momentul deschiderii, de o anumită lege materială (lex succesionis), determinată potrivit criteriilor de localizare stabilite de norma de conflict în vigoare în acest moment. Toate drepturile și obligațiile moștenitorilor (legali, testamentari sau, după caz, contractuali) se transmit încă din momentul morții autorului succesiunii, fiind „impregnate” de legea materială a cărei competență a fost desemnată acum.
În toate aceste situații, pentru a nu da gir retroactivității normei de conflict noi, în deplin acord cu principiul constituțional al neretroactivității legilor și pentru a evita producerea unor „consecințe vădit injuste” prin anihilarea unor drepturi deja câștigate, până la „amendarea” acestei norme de Curtea Constituțională, vom apela la clauza intertemporală de excepție de la alin. (2) al art. 207 LPA: „În cazul raporturilor de drept internaţional privat stabilite anterior intrării în vigoare a Codului civil, competenţa legii determinate potrivit alin. (1) poate fi înlăturată dacă aplicarea sa conduce la consecinţe vădit injuste.” Caracterul injust al consecințelor considerăm că trebuie apreciat în raport cu efectele produse deja de dreptul material desemnat de norma de conflict veche. Această apreciere se va face, așadar, în raport de ceea ce este considerat deja dobândit („câștigat”) potrivit dreptului material (Sachrecht) desemnat de norma de conflict contemporană momentului producerii efectelor raportului juridic în cauză (materiellrechtliche Auslegung).

Legislaţie relevantă: Constituţia României, art. 15, art. 148; Regulamentul (UE) nr. 650/2012, art. 27, art. 83; Codul civil, art. 2565, art. 2591, art. 2635-2637; Legea nr. 105/1992, art. 66
Cuvinte cheie:
Citește articolul complet în platforma de documentare juridică Sintact.ro! Solicită un cont demo gratuit completând formularul de mai jos:

Articole similare

Caută Articole

Ultimele Articole

Newsletter Wolters Kluwer România