Acţiunea în anularea actelor frauduloase la intersecţia cu dreptul civil

This study aims to analyze the interferences between common law and insolvency proceedings regarding certain legal institutions, as they have been adapted in special legislation, in order toprevent the debtor’s acts from affecting the collective interests of creditors.

The study also examines the notion of fraud, which presents different forms, having distinct meanings and effects depending on the legal institution being analyzed.

Particular attention is given to the avoidance action in insolvency proceeding governed by the Law no. 85/2014, which is analyzed in comparison with the paulian action (revocatory) and with the institution of nullity, highlighting the particularities of each.

Thus, the study features the similarities and differences between these legal institutions, as well as the manner in which the mechanisms for punishing fraud are adapted to the specificities of insolvency proceedings, in order to ensure the reintegration of assets into the debtor’s estate and the recovery of claims by creditors, in accordance with the order of priority established by law.

Prezentul studiu iși propune să analizeze interferenţele dintre dreptul comun și procedura insolvenţei, în materia anumitor instituţii juridice, astfel cum acestea au fost adaptate prin legislaţia specială, pentru a preveni afectarea intereselor colective ale creditorilor prin actele incheiate de debitor.

De asemenea, studiul examinează noţiunea de „fraudă”, al cărei înţeles și efecte diferă in funcţie de instituţia juridică analizată. O atenţie deosebită este acordată acţiunii în anularea actelor frauduloase astfel cum este reglementată de Legea nr. 85/2014, fiind analizată comparativ atât cu acţiunea pauliană (revocatorie), cât și cu instituţia nulităţii, prin evidenţierea particularităţilor fiecăreia.

Așadar, studiul prezintă asemănările și deosebirile dintre aceste instituţii juridice, precum și modul în care mecanismele de sancţionare a fraudei se adaptează specificului procedurii de insolvenţă, în scopul reintegrării activelor în patrimonial debitorului și al recuperării creanţelor de către creditori, potrivit ordinii de prioritate instituite de lege.