Open Source Intelligence (OSINT). Despre investigarea criminalistică și prevenție în cazul criminalității de afaceri

This study analyzes the role of Open Source Intelligence (OSINT) as a legal and forensic tool in the investigation and prevention of business crime, a criminal category that brings together several crimes, such as: corruption in the private environment, money laundering, fraud, stock market crimes and tax evasion.

The paper argues that OSINT has gone beyond the status of an auxiliary instrument, becoming a structural component of the evidentiary process and prevention mechanisms in the economic field. International methodological standards are examined – in particular the Berkeley Protocol and the Forensic OSINT principles, operational applications in the investigation of business crime, as well as the preventive dimension of OSINT in due diligence and corporate compliance procedures. At the same time, the European regulatory framework (Regulation (EU) 2024/1689 on artificial intelligence) and the national institutional framework (DNA, DIICOT, ONPCSB) are analyzed, highlighting the novelty contribution that the integration of OSINT brings to the fight against economic and financial crime.

Prezentul studiu analizează rolul Open Source Intelligence (OSINT) ca instrument juridic și criminalistic în investigarea și prevenția criminalității de afaceri (business crime), categorie infracțională ce reunește mai multe infracțiuni, cum sunt: corupția în mediul privat, spălarea banilor, înșelăciunea, infracțiunile bursiere și evaziunea fiscală. Lucrarea argumentează că OSINT a depășit statutul de instrument auxiliar, devenind o componentă structurală a procesului probator și a mecanismelor de prevenție în domeniul economic. Sunt examinate standardele metodologice internaționale – în special Protocolul de la Berkeley și principiile Forensic OSINT, aplicațiile operaționale în investigarea criminalității de afaceri, precum și dimensiunea preventivă a OSINT în procedurile de due diligence și conformitate corporativă. Totodată, sunt analizate cadrul normativ european [Regulamentul (UE) 2024/1689 privind inteligența artificială] și cadrul instituțional național (DNA, DIICOT, ONPCSB), cu sublinierea aportului de noutate pe care integrarea OSINT îl aduce în lupta împotriva criminalității economico‑financiare.