Evoluţii recente ale practicii decizionale a instanţelor europene cu privire la discounturile acordate de întreprinderile dominante – implicaţii ale hotărârii Tribunalului în cauza Intel împotriva Comisiei Europene

A frequent practice in the business environment, the grant of price reductions by undertakings may trigger potential anti-competitive risks which are most likely to be present with respect to the price reductions granted by undertakings holding a dominant position. If historically, the analysis applied to discount policies applied by dominant undertakings corresponded to a formal approach, akin to a per se prohibition (the traditional approach), once the European Commission issued its Guidance on the enforcement priorities in applying Article 102 TFUE to abusive exclusionary conduct by dominant undertakings, a gradual shift towards an effects-based approach, including through the introduction of the as efficient competitor test, was initiated. However, the recent evolution of the case-law of the EU Courts seems to divert from the principles laid down by the Commission’s Guidance, as illustrated by the recent judgment of the General Court rendered on 12 June 2014 in the Intel case, fully upholding the decision of the European Commission having fined Intel for abuse of dominance by way of exclusivity rebates granted to its clients. Although possible, such a deviation of the approach of EU Courts represents a source of legal uncertainty, with significant implications in practice for potentially dominant undertakings, which will be developed in this article.
Considering the qualification of the exclusivity rebates granted by Intel as abusive, in the absence of a detailed analysis of any market foreclosure effects, the latter being presumed, the judgment of the General Court confirms the traditional approach of the EU Courts, based on which exclusivity/fidelity rebates are deemed abusive regardless of the actual effect on competition or the outcome of the as efficient competitor test. The strict approach of the General Court in this case requires increased caution from potentially dominant undertakings planning to design and implement rebates schemes, in particular when they are accompanied by (quasi)exclusivity conditions. In addition, the judgment is a reminder of the fact that rebates granted by potentially dominant companies remain a difficult area in terms of self assessment, a process mandatory to be performed by any potentially dominant undertaking in order to ensure full compliance with competition rules.

Practică frecventă în mediul de afaceri, acordarea unor reduceri de preţ de către întreprinderi poate determina efecte anti-concurenţiale, prezente în special în cazul reducerilor de preţ acordate de întreprinderile dominante. Dacă într-o primă etapă, analiza aplicată practicilor de discount aplicate de întreprinderile dominante corespundea unei abordări formale, similare unei interdicţii per se (abordarea tradiţională), odată cu publicarea Orientărilor privind priorităţile Comisiei în aplicarea art. 102 TFUE la practicile de excludere abuzivă ale întreprinderilor dominante, s-a iniţiat treptat trecerea spre o abordare bazată pe o analiză economică a efectelor produse de asemenea practici, inclusiv prin introducerea testului concurentului la fel de eficient ca întreprinderea dominantă. Cu toate acestea, evoluţiile recente ale practicii instanţelor europene par să indice o deviere de principiile stabilite în Orientările Comisiei, un exemplu ilustrativ fiind în acest sens şi hotărârea Tribunalului UE din 12 iunie 2014 în cauza Intel, prin care s-a confirmat în totalitate decizia Comisiei Europene de sancţionare a Intel pentru practici abuzive constând în acordarea unor rabaturi de exclusivitate clienţilor săi. Cu toate că posibilă, o asemenea deviere a analizei instanţei europene de la principiile formulate de Comisie în Orientări reprezintă o sursă de insecuritate juridică, cu implicaţii practice semnificative pentru întreprinderile dominante, ce vor fi analizate în cuprinsul acestui articol.
Având în vedere calificarea rabaturilor de exclusivitate acordate de Intel drept abuzive, în lipsa unei analize detaliate a efectelor de blocare anti-concurenţială a pieţei, acestea fiind prezumate, hotărârea Tribunalului confirmă abordarea tradiţională a instanţelor europene, conform căreia discounturile de fidelitate acordate de o întreprindere dominantă sunt considerate abuzive indiferent de efectul concret asupra concurenţei produse de acestea sau de aplicarea testului concurentului la fel de eficient ca întreprinderea dominantă. Abordarea strictă a Tribunalului solicită un grad sporit de precauţie din partea întreprinderilor (potenţial) dominante în implementarea unor practici de rabaturi, în special când acestea sunt însoţite de condiţii de exclusivitate/cvasi exclusivitate. În plus, hotărârea Tribunalului confirmă faptul că rabaturile acordate de întreprinderile potenţial dominante continuă să ridice dificultăţi în ceea ce priveşte procesul de auto-evaluare necesar a fi efectuat de orice întreprindere potenţial dominantă în scopul asigurării deplinei conformităţi cu normele concurenţei.