Dreptul creditării – între dependenţă şi autonomie (I)

The present paper is a debate on the status of a branch science, called credit law, which strongly signals its place in the law system. The author considers that the object of banking law refers to the two notions constituting the essence of commercial law: the production, commerce or services provision activity (replacing , in the new Civil Code, the notion of “commercial acts”) and the professionals (a notion completing that of traders).

Prezentul articol pune este o dezbatere asupra statutului unei ştiinţe de ramură, numită dreptul creditării, care îşi afirmă pregnant locul său în sistemul dreptului.
Autoarea consideră că obiectul de reglementare a dreptului bancar se referă la cele două noţiuni care constituie esenţa dreptului comercial: activitatea de producţie, comerţ sau prestări de servicii (care înlocuieşte, în Noul Cod civil, noţiunea de „fapte de comerţ”) şi profesioniştii (noţiune care o completează pe aceea de comercianţi).